
Frédérique Pelletier
Formator certificat din 2023
Vorbește franceza
Current Country: Guadeloupe
Țara de origine: Guadelupa

Un fragment din călătoria vieții mele:
În 1972 (aveam doi ani), părinții mei s-au stabilit în Guadelupa pentru câțiva ani. În căsuța noastră, înconjurată de mango și cocotieri, soare și mare, părinții mei și-au deschis ușile muzicienilor și poeților care cântau despre libertate și iubire - sud-americani care fugeau din țările lor pentru a scăpa de dictatură, tortură și execuții.
În timp ce părinții mei erau la serviciu, m-au lăsat cu Man Loulou, bătrânul satului și vindecătoarea, care m-a luat peste tot cu ea, la piață și m-a scufundat în băi cu plante medicinale din grădina ei.
Părinții mei au decis să se mute în Franța pentru ca eu să pot beneficia de educația Waldorf. Am descoperit rapid legătura mea cu teme precum dreptatea, toleranța și pacea. Am aprofundat subiecte legate de Holocaust, sclavie, viețile lui Gandhi și Nelson Mandela și situațiile persoanelor marginalizate din societate (cele cu dizabilități, tinerii marginalizați etc.).
Ulterior am studiat educație curativă în Germania și am devenit profesor de educație specială și apoi profesor. Am studiat, de asemenea, shiatsu și reflexoterapie.
În ultimii 26 de ani, viața m-a adus înapoi în Guadelupa, insula mea iubită, pentru a contribui și a participa la rezistența ei.
În ce sectoare lucrez?
Înțelegerea Caraibelor este o provocare fără a lua în considerare violența extremă a unui trecut legat de sclavie. Adesea, „metropola” Franței continentale este percepută ca intruzivă, proiectând valori, moduri de gândire și de acțiune care nu au legătură cu insulă și ating răni legate de colonizare și neocolonialism.
Uneori, nou-veniții nu cunosc istoria și realitatea terenului, ceea ce creează tensiuni în relații și declanșează furie. Multe dintre aceste tensiuni nu sunt exprimate deschis și consolidează diviziunile, contrare intențiilor nou-veniților și visurilor locuitorilor.
Consecințele sunt evidente în toate sferele societății. Particularitatea unei insule este că totul și toți sunt interconectați: este ca un sat înconjurat de mare, unde toată lumea se cunoaște, iar recomandările sunt predominante.
De aceea intervin în mai multe domenii interdependente:
De asemenea, încerc să promovez conștientizarea în rândul străinilor care vin pe insulă: ce pot învăța de la oamenii de aici? Cum pot lua măsuri pentru a se elibera de posturile dominante pe care le reproduc inconștient? Cum putem contribui la crearea împreună a unei lumi noi și rezistente?
Nu acționez singur; îmi place să colaborez. Lucrez cu persoane dedicate diferitelor sectoare, sunt în desfășurare trei grupuri de practică „colaborativă”, iar casa mea primitoare din pădure este un spațiu de reîntinerire unde oamenii pot călători împreună.
Ceea ce contează cel mai mult pentru mine în toate aceste angajamente este să colaborez cu oricine dorește cu adevărat să ia măsuri pentru mai multă pace.
Un bout de mon parcourt de vie:
En 1972 (j’avais 2 ans), mes parents se sont installés quelques années en Guadeloupe. Dans notre petite case, où il faisait bon vivre entre manguiers, cocotiers, soleil et mer, mes
parents ouvraient leur porte aux musiciens et poètes chantant la liberté et l’amour, Sud-américains, fuyant leur pays pour éviter la dictature et les tortures et exécutions.
Lorsque mes parents partaient travailler, ils me déposaient chez Man Loulou, doyenne et guérisseuse du village, qui m’emmenait partout avec elle, au marché et me trempait dans des bains de plantes médicinales de son jardin.
Mes parents firent le choix de déménager en France pour que je puisse bénéficier de la pédagogie Waldorf.J’ai découvert très vite que je me sentais concernée par les thèmes de la justice, de la tolérance, de la paix. J’ai commencé à m’intéresser à tous les sujets concernant la Shoah, l’esclavage, la vie de Gandhi, de Nelson Mandela, la situation des personnes mises à l’écart de la société (handicapés, jeunes en marges…)
J’ai ensuite étudié la pédagogie curative en Allemagne et je suis devenue éducatrice spécialisée puis professeur. J’ai étudié aussi le shiatsu et la réflexothérapie.
Puis depuis 26 ans la vie m’a ramenée en Guadeloupe, mon île de cœur, pour contribuer et participer à la résilience de l’île
Dans quels secteurs j’œuvre ?
On peut difficilement comprendre les Antilles si on ne tient pas compte de l’extrême violence d’un passé lié à l’esclavage.Souvent la « métropole » l’hexagone est vécue comme intrusive et projetant des valeurs, des manières de penser, d’agir qui ne sont pas en lien avec L’île et qui viennent toucher des blessures liées à la colonisation et à la néo colonisation.
Il y a parfois, de la part des nouveaux arrivants, une méconnaissance de l’histoire et de la réalité du terrain, ce qui crée des tensions dans les relations et déclenche de la colère. Beaucoup de ces tensions ne s’expriment pas ouvertement et viennent renforcer les clivages opposés aux intentions de ceux qui viennent et des rêves des habitants.
Les conséquences se retrouvent dans toutes les sphères de la société. La particularité d’une île est que toutes les choses et les personnes sont en lien les unes avec les autres : c’est comme un village entouré par la mer où tout le monde se connaît et le bouche à oreille fonctionne à fond.C’est pour cela que j’interviens dans plusieurs domaines qui sont interdépendants:
J’essaie aussi de favoriser la prise de conscience des personnes extérieures qui viennent sur l’île : que peuvent-elles apprendre des gens ici ? Comment peuvent-elles faire un bout de chemin pour libérer les postures de domination qu’elles reproduisent sans s’en apercevoir ? Comment peut-on contribuer à créer ensemble un monde résilient et nouveau ?
Je n’agis pas seule, j’aime fédérer : je collabore avec des personnes engagées dans différents secteurs, 3 groupes de pratiques « collaboratifs » sont en cours, ma maison d’accueil dans la forêt est un espace de ressourcement où les personnes peuvent venir cheminer ensemble …
Ce qui me tient le plus à cœur dans tous ces engagements c’est de travailler en collaborations avec toutes personnes souhaitant vraiment passer à l'action pour aller vers plus de paix.
„"Nous travaillerons ensemble pour soutenir le courage là où il ya la peur, pour encourager la négociation là où il ya le conflit, et donner l'espoir là où règne le désespoir" Nelson MANDELA"
Distribuie această pagină:
Serviciul OpenStreetMap este necesar
pentru a încărca această hartă.
Serviciul OpenStreetMap este necesar
pentru a încărca această hartă.
Folosim cookie-uri și tehnologii similare pentru a îmbunătăți experiența dumneavoastră pe site-ul nostru web.